Cronică de teatru tv de MARIANA CIOLAN

cronica de teatru tv visul unei nopti de iarna revista teatrala radio

cronica-de-teatru-tv-siglaTrecerea peste pragul dintre ani – iată o temă care a intrat în literatură, în cinematografie, iar prin intermediul micului ecran se face tot posibilul să fim conectați la ea mai ales cu prilejul Anului Nou. În zilele și în serile de final de decembrie 2017, ne-a bucurat cu câteva asemenea daruri și Televiziunea Națională. Mă opresc aici la unul dintre ele. Este vorba de o nouă premieră a Casei de Producție a TVR cu ”Visul unei nopți de iarnă”, de Tudor Mușatescu. Un teleplay care a fost difuzat pe TVR 3, TVR Internațional și TVR Moldova, cu valoarea unei restituiri necesare și, într-un fel, omagiale, cum declara directorului Departamentului de teatru, Demeter András, la vizionarea pentru presă.

Piesa, jucată pentru prima dată la București în anul 1937, cu George Vraca și Nelly Sterian în rolurile de prim-plan, delicată ”comedie romantică”, nu a avut pe scenă soarta altor titluri ale autorului, precum ”…escu” și mai ales ”Titanic vals”, care au reușit să străbată barierele trecerii timpului și au fost mereu reluate în noi și noi montări centrate pe savuroasa lor încărcătură de comedii de moravuri cu tipologii abil conturate și intriga cu aluzii politice și sociale care rezonează și astăzi percutant. ”Visul unei nopți de iarnă” a fost pusă în scenă mult mai rar, iar variantele piesei dincolo de scenă au acumulat şi ele ani buni de la producerea lor. Textul a avut parte de o ecranizare semnată de Jean Georgescu în 1946, iar în 1980 Dan Necșulea a realizat o variantă pentru televiziune care ”a făcut istorie”, s-ar putea zice, fiind reprogramată ani și ani la rând, în seara de Revelion, spre deliciul publicului dornic de a se întâlni/reîntâlni cu Florin Piersic și Rodica Mandache în fruntea distribuției. Și fonoteca Radioului păstrează memoria acestei piese prin trei spectacole radiofonice, unul 1967, în regia artistică a lui Constantin Moruzan, altul din 1974, în regia lui Titel Constantinescu, al treilea fiind un musical din 1985 semnat de Edmond Deda și Dan Puican. Aşa încât iniţiativa TVR se dovedește salutară, în raport cu noile generaţii de iubitori ai teatrului românesc şi cu moştenirea autorului.

visul-unei-nopti-de-iarna-1

”Visul unei nopți de iarnă” spune povestea de iubire care se înfiripă între scriitorul Alexandru Manea, bărbat matur, prezentabil, cu trecere la femei și notoritate în mediile literare și în rândul publicului cititor, și Maria Panait, zisă Doruleț, angajata unui bijutier, îndrăgostită de el cu candoarea pe care i-o pot da cei numai 18 ani și fantezia alimentată de cărțile lui care se vând foarte bine, iar ea le-a citit pe toate. În seara de Revelion, fata îi aduce acestuia medalionul comandat în ajun patronului ei. Îl găsește după o ceartă cu iubita lui, Elvira, hotărât să rămână în acea noapte acasă doar cu feciorul. Scânteia pe care i-o aprind în suflet timiditatea amestecată cu îndrăzneala incredibilă a acestei fete, puritatea ei parcă din altă lume îl fac să aibă revelația deșertăciunii vieții pe care o ducea. O poftește pe Maria la masă pentru a petrece împreună Revelionul. Intriga este alimentată de intervenția telefonică și fizică, atât a iubitei scriitorului, cât și a ipoteticului nou amant al acesteia, Cristian, de ambiguitățile feciorului. A doua zi dimineață, lucrurile se vor lămuri acasă la Maria, în prezența celor doi părinți care au trăit, în paralel cu elanurile sentimentale ale fiicei lor, fără a ști nimic de ele, coșmarul grijilor provocate de absența ei de peste noapte.

În ansamblu și în numeroase detalii, povestea este datată. Cine s-ar mai frământa azi întrebându-se unde le este copila când toată lumea are telefoane mobile? Dar, totuși, există părinte care își merită numele şi să nu fie îndurerat de absența inexplicabilă a copilului său dacă ea se produce? Idealul de ”Făt-Frumos” pe care îl aduce textul lui Mușatescu se mai potrivește el oare cu visele – din nopți de iarnă, de vară, de când vrem noi, ale fetelor de astăzi? Și cine s-ar mai îndrăgosti doar pentru cele citite într-o carte? Pare îndepărtat precum crezul regelui Marc care și-o face soție pe Isolda doar din pricina unui fir blond din părul ei! Dar vise de iubire ne facem toți… Ei bine, toate acele aspecte care țin de mentalitatea unei lumi vechi dacă nu chiar învechite și, mai ales, ceea ce poate fi decelabil dincolo de ele, în fibra profundă a textului scris de Tudor Mușatescu în urmă cu opt decenii, ceea ce rămâne valabil pentru oamenii din toate timpurile, adică ceea ce face din piesă un titlu pe nedrept uitat atâta vreme reprezintă punctele unei provocări profesionale pe care și-a asumat-o regizorul Silviu Jicman. Și socotim că a izbutit. ”Ceea ce m-a interesat în povestea asta, a spus regizorul, e să transmit că iubirea este energie și lumină și că, dacă ea există, nimic nu-i poate despărți pe cei care sunt apropiați sufletește.” Teleplayul poartă emblematic metafora unei bătrâne care își caută iubitul, ca semn că întâlnirea personajelor care s-au despărțit vremelnic există, într-un alt spațiu, nu-l știm, dar îl bănuim… El pleacă de la o imagine a celor doi îndrăgostiţi, cu fulgii de nea în spate, ca și cum ar fi într-o altă lume, o lume care e deasupra mărunțișurilor și erodărilor cotidiene, şi, în același cadru, fundalul se schimbă, iar ei sunt din nou pe pământ.

visul-unei-nopti-de-iarna-2

Fără a-și fi propus o actualizare a piesei, regizorul împinge puțin în timp povestea, Doruleț vorbește de revelionul dintre anii 1943–1944, o vreme căreia i se conservă parfumul ”de altă dată”. Evocat înainte de toate prin costumele și prin decorul propuse de Dana Moraru. Pentru casa scriitorului a fost ales drept cadru de filmare un superb edificiu de patrimoniu din București, din anii ’30, unde se păstrează și sunt sugestiv puse în valoare de camera tv elemente de mobilier și decorative autentice din anii construcției lui. În pandant, casa familiei Panait este o locuinţă înghesuită, toți aproape că se ciocnesc acolo unii de alții, ceea ce îi obligă să rămână ca într-un cuib, nedespărțiți. Filmul este însoțit apoi de un fond muzical care susține tot la modul rafinat ”patina timpului”, creat de compozitorul Gabriel Bassarabescu prin transpunerea într-o formă de jazz a unor melodii la modă atunci, ”Zaraza”, ”Coșarul”, ”Căsuța noastră”, care și astăzi trezesc nostalgii sau reverii. Este un soi de acompaniament al unui posibil post de radio, care însă nu imită detaliile vreunei emisiuni a epocii, ci multiplică valenţele de perenitate ale întâmplărilor. Pe baza unui scenariu care schimbă ordinea scenelor din piesă fără a se atinge însă integritatea textului (adaptarea este datorată deopotrivă regizorului Silviu Jicman), filmul se derulează printr-un montaj paralel al acțiunilor din cele două decoruri, casa scriitorului și casa fetei. Soluția a fost considerată mai potrivită cu așteptările telespectatorului, diferite desigur de cele ale spectatorului din sala de teatru, și este o sursă incontestabilă de dinamism al întregului discurs artistic. Un mare merit al acestui spectacol este tihna pe care o acordă privitorului, oportunitatea ce i se oferă acestuia de a înțelege și a vedea foarte bine fiecare personaj, căci fiecare rol este generos înfățișat și se acordă o pondere excepțională tensiunii generate de trăirea personajelor și de configurarea relațiilor dintre ele . ”Am continuat, ne spunea Silviu Jicman, un mod de a gândi din punct de vedere vizual o poveste și anume, acela de a pleca de la prim-plan în sus, care să comunice telespectatorului ceva şi dincolo de dialogul între personaje. Am refuzat planul general și planul întreg în exces, sunt tot timpul în gros-plan, în prim-plan, lucru care la un moment dat i-a pus puțin la încercare pe actori. Chiar dacă deja televizoarele au o dimensiune și o rezoluție extraordinare, rămâne foarte expresiv acest procedeu pentru televizor, înțelegi ce se întâmplă dincolo de figura actorului.” Iar actorii, cu toții, au trăit situațiile credibil și emoționant, cu evidente strădanii şi izbânzi de a depăși clișee și soluții comune, facile.

Silviu Jicman (stânga) și echipa de producție. Sursa foto TVR

Silviu Jicman (stânga) și echipa de producție. Sursa foto: TVR

În primul rând Diana Roman, care reuşeşte să dezvolte şi să contureze personajul-cheie al piesei, Doruleţ, printr-o interpretare nuanțată, de la acea exuberanță aproape nestăvilită de la început, de la verbiajul în cascadă şi gestica abundentă şi stânjenită ce dezvăluie pe de o parte copilul curat care vrea să ţâşnească din ea, iar pe de altă parte, un fel de viclenie înscrisă în sânge care o ajută să-şi construiască strategia femeii lansate, acum ori niciodată, pentru cucerirea iubirii ca o promisiune supremă. Pentru ca apoi să trăiască stăpânit decepția așteptărilor pe care le-a crezut trădate sau bucuria dragostei împărtășite. Vlad Zamfirescu îl întrupează pe scriitor cu bogată interiorizare într-un joc reţinut, în refuzul teatralităţii apăsat afișate. Izbutesc memorabile creaţii, adevărate compoziţii cizelate cu minuţia filigranistului şi Marian Râlea conturând statura valetului ca un ghem de ipocrizie şi frustrări mocnite, abil protejate sub aparenţa solicitudinii necondiţionate, şi Adrian Titieni în rolul tatălui Mariei, un ins care crede că e filosof şi emite continuu un crez de viaţă, savuros zigzagând între o naivitate care frizează rizibilul şi autentică profunzime, și Tania Filip, în rolul de mamă îngrijorată şi soţie resemnată, cu alunecări similare pe graniţa dintre registrul comic şi cel dramatic, cei doi actori făcând, credem, o pereche antologică a părinţilor. Îşi creionează pregnant personajul de femeie fatală, irezistibilă, capricioasă și superficială Daniela Nane, şi deopotrivă Silviu Biriş, în scurta lui apariţie în această poveste, dar generatoare de atâtea neplăcute neînţelegeri. Iar mult mai tinerii Georgiana Saizescu, în rolul surorii pragmatice a Mariei, şi Cristi Jicman, în postura celui aflat la vârsta de a fi îndrăgostit mai mult de dragoste decât de Doruleţ şi animat de subitul elan detectivistic în legătură cu iubita lui, completează ca o plăcută surpriză o distribuţie ce se distinge prin omogenitate în beneficiul unui spectacol cursiv, bine ritmat, limpede construit ca o poveste plină de tâlcuri, definitorii pentru condiţia umană, în general. La realizarea acestei producții de televiziune şi-au adus, de asemenea, o evidentă şi valoroasă contribuţie Ovidiu Guzu (director de imagine), Constantin Marciuc (editor imagine), Ciuleanu Cornel şi Matei Caramitru (PPS) și întreaga echipă de valoroși profesioniști.

Pe 22 februarie 2018 se vor împlini 115 ani de la naşterea lui Tudor Muşatescu. Să ne aşteptăm la o redifuzare a acestui spectacol care spune cu delicateţe o tulburătoare poveste cu oameni de mai demult, dar mereu actuală? Cred că ar fi încă un gest potrivit cu intențiile mărinimoase care au stat la baza acestei producții.

Videoclip

VISUL UNEI NOPȚI DE IARNĂ, o nouă ecranizare a comediei romantice "Visul unei nopți de iarnă" , de Tudor Mușatescu, în regia lui Silviu Jicman.

Anul acesta Casa de Producție TVR a aniversat 60 de ani de Teatru Național de televiziune. Primele momente de teatru „în direct” au fost transmise în seara de Anul Nou. Păstrăm, așadar, atmosfera de sărbătoare a teatrului TV pentru noaptea de Revelion, cu o premieră: VISUL UNEI NOPȚI DE IARNĂ, duminică,31 decembrie, ora 20.00, la TVR 3.Spectacolul este o producție proprie a Casei de Producție TVR, o nouă ecranizare a comediei romantice "Visul unei nopți de iarnă" , de Tudor Mușatescu.Distribuția: Vlad Zamfirescu, Diana Roman, Marian Râlea, Daniela Nane, Adrian Titieni, Tania Filip, Silviu Biriş, Georgiana Saizescu, Cristian JicmanDirector de Imagine: Ovidiu GuzuScenografia: Dana MoraruEditor de imagine: Constantin MarciucMuzica: Gabriel BasarabescuRedactor: Cristina AntonRegia și adaptarea TV: Silviu JicmanProducător: Gabriela ValentirTeatrul Naţional de Televiziune este un proiect Casa de Producție TVR, difuzat pe canalele TVR și online pe TVR+. Producător coordonator: DEMETER András István

Posted by Casa de Producție TVR on 26 Decembrie 2017

 

Cronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:

Pălăria florentină

„Solitaritate”, un strigăt contemporan

„Blackbird” la UnTeatrumariana ciolan

Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti

„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”

„Construim poduri, trecem graniţe”…

Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii

Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret

Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”

Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”

Spre lumea largă… 

Shakespeare al tuturor

Cei doi Richard…

FITS 2014. Flash – Începutul

FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă

FITS 2014. Flash – Omul-spectacol

FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul

Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin

Annie Muscă – biograful și personajele sale

Mircea Cornișteanu: „Robert Wilson vorbește o altă limbă teatrală, pe care nici noi, nici alții nu o cunoaștem”

Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova

Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”

Orădenii în festival

Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca

Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc

Pledoarie pentru teatru

Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila

Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic

Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu

Aura Corbeanu: „«Clipe de viață», un omagiu adus de artiști importanți din România colegilor lor”, interviu

„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”

La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu

Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj

Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival

Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

Ecouri FITS 2015, cronică de festival

Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea

Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu

Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu

Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni

Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu

Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj

În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru

Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru

„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu

Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu

Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu

„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu

Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș

Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec

Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu

Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață, interviu

Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru

La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru

Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru

„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru

George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu

Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival

Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru

Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „Spectacolul «De fapt e frumos» aduce în prim-plan o realitate specifică oamenilor tineri, dar nu numai lor”, interviu

Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu

Trupa Osonó încheie anul 2015 cu două reprezentaţii la Sfântu Gheorghe, interviu cu actorul și regizorul Fazakas Misi

În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru

Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu

Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj

„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru

Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru

Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu

Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu

Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare

În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru

Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi

Lucian Sabados: „Am adus întotdeauna la București spectacolele pe care le consider reprezentative”, interviu

Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”cronică de teatru

În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru

Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural

Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru

Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru

Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu

Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu

Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj

Agenda Festivalului Shakespeare (1) 

Agenda Festivalului Shakespeare (2) 

Agenda Festivalului Shakespeare (3) 

Agenda Festivalului Shakespeare (4)

La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității

Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu

Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan

„Oameni obișnuiți” deschide seria premierelor de primăvară la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, interviu cu actrița Ofelia Popii

Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016

Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival

Călin Mocanu: „Festivalul «Teatru, stradă și copil» – puncte forte pe harta culturală a Capitalei, interviu

Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu

Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu

Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru

Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic

Paul Chiribuță: „Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru de la Suceava, o mare sărbătoare a teatrului studențesc european”, interviu

O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru

Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu

Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara

La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru

Miklós Bács: „La Gala HOP, aș vrea să văd actori care să-și clarifice poziția de artiști independenți, creativi”, interviu

„Teatrul și frica”, cronică de carte

Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început

UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival

Simplitate și adâncime, cronică de teatru radiofonic

Chris Simion: „În teatrul independent, experiment înseamnă laborator”, interviu

„Călătorie dansantă” alături de Cosmin Manolescu

O celebrare marca UNDERCLOUD, cronică de festival

Arhiva Gala HOP

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, interviu cu Victoria Balint

Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru

Daniel Vulcu: Scena orădeană la o nouă întâlnire cu Victor Ioan Frunză, interviu

În căutarea autorului, la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, cronică de festival

Viorica Samson Manea despre regizorul Aureliu Manea, interviu

Vlad Cristache: „«Suflete moarte» de Gogol, un roman de mare actualitate”, interviu

Citiți-ne, poftiți la teatru!

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava – anul 1, interviu cu Carmen Veronica Steiciuc

Dedicație cu dragoste: Miriam Răducanu, cronică de festival

Maria Zărnescu: „Un festival este un creuzet alchimic”, interviu

Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, cronică de carte

Deschiderea primului teatru țigănesc din România, interviu cu Mario Grosu

Eliza Noemi Judeu: „Remodelarea trupei Teatrului «Bacovia» din Bacău este obiectivul meu major”, interviu

În oglinda sufletului, cronică de teatru

Liviu Timuș: „Tinerii actori, acești copii ai unui Dumnezeu mai sărac, trebuie ajutați”, interviu

Helmut Stürmer a primit Premiul „Vlad Mugur” la Festivalul „Interferențe”

Festivalul „Interferențe” a împlinit zece ani, interviu cu Tompa Gábor

Emil Boroghină despre Anul „Shakespeare – 400” în România, interviu

Bucurie și speranțe redeșteptate

Caruselul premierelor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, interviu cu Ștefana Pop Curșeu

S-a născut un autor dramatic, reportaj

Anul 400. Shakespeare trăiește!

Centrul Independent Coregrafic LINOTIP lansează primele spectacole, interviu

Vlad Cristache: ”Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind este poate cel mai important text despre adolescență din dramaturgia universală, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Somnambulism» este o metaforă care se referă la o întreagă societate”, interviu

Adrian Roman: ”«Yen», un spectacol pe o temă provocatoare”, interviu

Controversa de la Valladolid… a ajuns la Timișoara, cronică de teatru

”Întâlniri la arlechin”, cronică de carte

O cronică a Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, în deschiderea celei de-a 95-a stagiuni, cronică de carte

Regizorul Mc Ranin despre spectacolul ”Mofturile lui nenea Iancu”, interviu

Alexandru Boureanu: ”În ultimul timp, repertoriul Teatrului Național «Marin Sorescu» din Craiova este bazat pe tineri regizori”, interviu

Doru Mareș despre noua ediție a Festivalului Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Bacău Fest-Monodrame”, interviu

Lucian Vărșăndan: ”«Antigona» de Bertolt Brecht, un spectacol, sper, cu viață lungă”, interviu

Bacău Fest-Monodrame – un festival în evoluţie, cronică de festival

Codruța Popov: ”Identitatea, un subiect pe care istoria ne forțează să-l repunem în discuție”, interviu

Mc Ranin: ”Obligația unui om de cultură este de a crea un Babel al înțelegerii”, interviu

FITS 2017, cronici de festival

Ovidiu a fost omagiat în Festivalul Internațional de Teatru ”Miturile cetății”, cronică de festival

Showcase: Tineri regizori, cronică de festival

Doina Lupu despre Gala HOP 2017, interviu

”Eine Kleine Nacht Musik. O metaforă”, cronică de teatru

Fete/Băieți, cronică de teatru

Chris Simion: ”Festivalul «Undercloud» este o inițiativă de susținere și promovare a teatrului independent”, interviu

Să nu admitem!

Alexandru Colpacci: ”Mi-am pus foarte des întrebarea cum evoluează commedia dell’arte în timpul nostru”

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea (FITO): Privire înainte, cronică de festival

Ștefana Pop-Curșeu despre expoziția ”Extremele cărții”, interviu

„Teatrul: intrigă și iubire”, cronică de carte

Matei Vișniec și chipurile lumii, cronică de festival

Bambi a venit la… Țăndărică, cronică de teatru

Eliza Noemi Judeu: ”M-a atras în primul rând tipul de limbaj abordat de Matei Vișniec în «Țara lui Gufi»”, interviu

Teatrul ”Nottara” – ”100 de ani împreună”, cronică de teatru

Ziua porților deschise la Teatrul de Artă din București

Festivalul Național de Teatru și lumea (artistică), cronică de festival

logo revista teatrala radio

Vezi și: arhiva rubricii Cronica de teatru tv 

costintuchilaCRONICA DE TEATRU TVadrian titieni,cronica de teatru tv,Diana Roman,gabriel bassarabescu,marian râlea,mariana ciolan,silviu jicman,tania filip,teatru tv,tudor musatescu,Visul unei nopți de iarnă,vlad zamfirescu
Cronică de teatru tv de MARIANA CIOLAN Trecerea peste pragul dintre ani – iată o temă care a intrat în literatură, în cinematografie, iar prin intermediul micului ecran se face tot posibilul să fim conectați la ea mai ales cu prilejul Anului Nou. În zilele și în serile de final de...