Cronică de teatru de MARIANA CIOLAN

Procesele intentate unor numeroși indivizi din Massachusets Bay, petrecute înainte de crearea statului american independent, între februarie 1692 și mai 1693, cele mai faimoase fiind cele din orașul Salem, reprezintă o realitate istorică ce dă seama de zvâcniri ale practicii inchizitoriale într-o vreme ce își căuta totuși resurse de vitalitate modernă. Au avut drept urmare peste o sută de întemnițări, iar dintre cei condamnați, douăzeci au sfârșit în ștreang. Victimele acuzate abuziv și în regim de teroare morală de vrăjitorie au fost reabilitate după mai bine de trei sute de ani, iar în amintirea lor s-a ridicat o stelă. Tragedia, încărcată de cele mai multe ori cu anumite conotații metaforice și simbolice, este recuperată prin literatură și film. Cea mai cunoscută referire la ea este piesaVrăjitoarele din Salem”, scrisă de Arthur Miller în 1953 cu trimitere directă la procesele din anii 1950, bazate pe acuzațiile procurorilor americani împotriva oricărei persoane bănuite de convingeri comuniste. A fost montată de multe ori și pe scenele noastre și iată că în actuala stagiune are parte de o înscenare la Teatrul ”Toma Caragiu” din Ploiești, unde în lectura regizorală a lui Vlad Cristache dobândește subtile nuanțe cu ecou contemporan într-un construct scenic complex, armonios, bine ritmat.

La intrarea în sală, publicul este întâmpinat de un cor sobru aflat în loja centrală care intonează ”Tatăl nostru”, iar cântul se contopește cu primele vorbe ale personajelor de pe scenă. Tot din sală își vor face foarte adesea intrările interpreții și vor rosti unele replici din apropierea spectatorilor ”înglobați” în lumea spectacolului, o lume cuprinsă de o nebunie care sporește precum bulgărele de zăpadă pe o pantă, sfârșind cu uciderea eroului central, John Proctor, pe spânzurătoarea instalată chiar de unde am auzit vocile în serafică rugăciune. Ni se înfățișează aici un univers în care individul este prins în chingile unei inflexibile gândiri, decelabilă și în evoluția configurării spațiului scenic, la început o secțiune ”oblică” în casa pastorului Parris, apoi în aceea a lui John Proctor, pentru ca apoi totul să capete, pe durata proceselor și a înfruntării dure dintre viceguvernatorul Danforth și fermierul John Proctor, aspectul unui cub, ”redus” la forma de celulă și de coşciug după condamnarea celui din urmă și întemnițarea alături de soție. Este aici un bun efect al colaborării dintre regizor și tinerele scenografe Andreea Tecla și Mădălina Niculae, aflați la al cincilea spectacol împreună. Sunt destule elemente care trimit la timpul întâmplărilor ce țin de istorie, generatoare de atmosferă, dar tot acest cadru scenografic respiră atemporalitatea și dă o mai mare greutate înțelesurilor lecturii scenice dincolo de litera textului și de conflictul lui de esență religioasă. Metafora din scriitură este explorată pentru a netezi calea unei imagini a condiției umane cu servituți și micimi, dar unde este focusată cu largă generozitate lumina unei minți independente, a individului capabil să asume și să afirme convingeri proprii, să accepte sacrificiul, ca strigăt omenesc pentru omenire de a nu se lăsa manipulată, dirijată ca o marionetă de către un mânuitor egoist, nepăsător, feroce.

Trama piesei, prezentată acum într-o nouă tălmăcire datorată lui Bogdan Budeș, este arborescentă și implică multe personaje, dar ea se decupează limpede dinaintea noastră grație interpretării și felului curat în care regizorul lucrează cu actorii. Fiecare cuvânt, fiecare gest dobândesc sens, relațiile personajelor se conturează convingător punând în evidență antagonismele ca și complementaritățile ce dau seama de adevăr psihologic și de adevăr scenic, în baza unei evidente discipline a trupei în care nimeni nu distonează și nu vrea să ia spuma pe seama sa, de la actorii cu partituri suculente la cei care au doar câteva replici, însă izbutesc aproape fără excepții mici bijuterii interpretative. În casa pastorului Parris (Ioan Coman), copila acestuia, Betty, se zbate în chinuri care o arată pierdută pentru viață. Doctorul se declară neputincios să o ajute. Singura cauză pentru starea fetei, în opinia care se țese și se răspândește în întreaga comunitate, este socotit a fi efectul escapadei nocturne în pădure, alături de alte fete, unde ar fi chemat spiritele morților sclava negresă Tituba (cu pitorească înfățișare și adâncime de simțire în portretizarea Ioanei Farcaș). Întâmplările zdruncină, scot la iveală dureri vechi, precum în cazul Annei Putnam (Oxana Moravec), secondată de soțul său (Ion Radu Burlan), devin un mediu propice pentru exacerbarea frustrărilor și intrigilor unei Abigail Williams (pregnantă apariție în interpretarea Ancăi Dumitra) respinsă de John Proctor, căruia i-a făcut avansuri amoroase, în timp ce o femeie blândă ca Rebecca Nurse (Lucia Ștefănescu-Niculescu) recomandă răbdarea, echilibrul, nu întotdeauna în consens cu soțul ei Francis Nurse (Ilie Gâlea). Se face apel și se primește sprijinul unei fețe bisericești mai înalte, preotul John Hale (Cristian Popa), dar amploarea întâmplărilor îl va aduce aici pe însuși viceguvernatorul Danforth, un om de o duritate extremă în interpretarea lui Paul Chiribuță, insinuant, abil în a-i conduce pe toți în direcția de gândire și acțiune pe care o impune el, ca autoritate ”sfântă”, dar nu în ordinea bisericii, ci în aceea a angrenajelor unei societăți silite să o accepte ca atare. În seria galopantă a proceselor, declarațiile se aglomerează pe placul acestei instanțe atotputernice și a uneltelor ei, precum judecătorul Hathorne (Karl Baker), omul gata de a executa prompt ordinele, Ezechiel Cheever (Bogdan Farcaș), și paznicul George Herrick (Andrei Radu). Chiar dacă există voci care trădează demnitatea ce nu a fost total înăbușită, cum este cazul fermierului Giles Corey (Mihai Dinvale), chiar dacă în Marry Warren (Mihaela Popa) se trezește conștiința și ea recunoaște că denunțurile sale au fost mincinoase și că nu este victima necuratului, instanța, sub puterea discreționară a viceguvernatorului, rămâne inflexibilă, în timp ce toată lumea pare nu doar înfricoșată, ci de-a dreptul hipnotizată de această autoritate care afirmă cu cinism: ”Suntem aici să arătăm ceea ce nu există”. O scenă antologică a spectacolului, de o mare forță emoțională, este “hora” fetelor, începând cu Susanna Walcott (Theodora Sandu), în jurul lui Marry Warren la procesul – emanație a puterii. Dansul lor, ca gloata decerebrată, capătă încărcătură simbolică. Figura care încarnează spiritul liber, în contrast cu aceasta, cugetul treaz, coloana vertebrală neplecată este John Proctor. Printr-o bine dirijată combustie interioară, Andi Vasluianu dă le iveală treptele revoltei individuale a personajului, ca refuz al înregimentării spirituale. Actorul conturează cu minuție și rigoare postura de altitudine morală dictată de conștiința liberă a personajului, care se detașează de atitudinea umilă și servilă precum aceea a pastorului Parris, individ limitat, gata să se dea după cum bate vântul spre a pica bine, și de cei asemenea lui, de spiritul gregar reprezentat de tinerele fete. Dar John Proctor nu este un ”robot” cu sens schimbat față de acestea. Nu, el are slăbiciuni omenești precum căderea în ispită față de Aibigail, și mărturisește asta în fața soției Elizabeth, o ființă fragilă, ezitantă, bine încarnată de Ada Simionică, dar este capabil să accepte în final sacrificiul. Ecuația în care intră adevărul și minciuna, aparența și profunzimea faptelor este minuțios și grațios înfățișată în plan estetic și în cel al ideilor din acest spectacol.

Fotografii din spectacol

Fără a face aluzii directe la vremea noastră, spectacolul scutit de orice actualizare forțată ori gratuită, trimite totuși cu gândul la aspecte definitorii pentru contemporaneitate, cum ar fi corectitudinea politică, un concept tot mai larg împărtășit astăzi în lume, ori înregimentarea de factură ideologică care amenință să amputeze omenirea de nobile dimensiuni ale ei. Am convingerea că spectacolul cu ”Vrăjitoarele din Salem”, capabil de a genera trăiri puternice în rândul spectatorilor, cum am putut constata la premieră, își va afla ecoul cuvenit. Ar fi și o binemeritată răsplată pentru dăruirea trupei astăzi pe deplin capabilă de performanță.

Cronici, reportaje și interviuri de Mariana Ciolan:

Pălăria florentină

„Solitaritate”, un strigăt contemporan

„Blackbird” la UnTeatrumariana ciolan

Teatrul Tineretului în turneu la Bucureşti

„Titanic Vals” deschide anul teatral la „Odeon”

„Construim poduri, trecem graniţe”…

Sincronism european, cronică la spectacolul O poveste ciudată cu un câine la miezul nopţii

Strălucire și sens, cronică la spectacolul Cabaret

Lucian Vărșăndan: „Creșterea trupei Teatrului German din Timișoara este principalul nostru obiectiv”

Annie Muscă: „O lună dedicată unei actrițe inconfundabile”

Spre lumea largă… 

Shakespeare al tuturor

Cei doi Richard…

FITS 2014. Flash – Începutul

FITS 2014. Flash – Orașul pe scenă

FITS 2014. Flash – Omul-spectacol

FITS 2014. Flash. Bursa de spectacole – construind viitorul

Amintiri cu actori, amintiri despre actori: George Constantin

Annie Muscă – biograful și personajele sale

Mircea Cornișteanu: „Robert Wilson vorbește o altă limbă teatrală, pe care nici noi, nici alții nu o cunoaștem”

Eveniment: „Rinocerii” la Teatrul Naţional din Craiova

Saviana Stănescu pe scena Teatrului Odeon – interviu

Festivalul Internaţional de Teatru de la Oradea se deschide cu „Muzicanţii din Bremen”

Orădenii în festival

Premieră la Întâlnirile Internaționale de la Cluj-Napoca

Moartea pentru patrie sau râsu-plânsu… la bloc

Pledoarie pentru teatru

Aniversare Ștefan Mihăilescu-Brăila

Aniversarea a 10 de ani de audiții la Majestic

Bocsárdi László: „Dacă un spectacol de astăzi este și poetic, nu se strică teatrul”, interviu

Aura Corbeanu: „«Clipe de viață», un omagiu adus de artiști importanți din România colegilor lor”, interviu

„Adunarea păsărilor” la Teatrul „Țăndărică”

La Teatrul Excelsior, in focus: tinerii, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „«Bremen», un spectacol în viziune ludică”, interviu

Constantin Chiriac: „Noi suntem aici pentru dialog”, reportaj

Școlile și academiile de teatru împreună, cronică de festival

Un spectacol-eveniment: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth

Ecouri FITS 2015, cronică de festival

Spectacolul-lectură la Teatrul „Nottara” – interviu cu Mădălina Negrea

Doina Lupu: „Gala Tânărului Actor – HOP 2015, o ediție cu multe noutăți”, interviu

Mircea M. Ionescu: „Există dramaturgie română. Trebuie doar să fie citită”, interviu

Luminița Puiuleț despre „Antisocial” și alte proiecte teatrale ale studenților sibieni

Alexandru Darie: „«The Bach Files», o poveste despre iubire și căutarea de sine”, interviu

Gala Tânărului Actor HOP în primele zile, reportaj

În căutarea actoriei în stare pură…, cronică de teatru

Festivalul de Teatru Scurt 2015, o ediție atipică, cronică de teatru

„Mai tare decât moartea e iubirea”, recital Emil Boroghină la Tel Aviv, interviu

Lucian Vărșăndan despre „Fuchsiada”, interviu

Petru Hadârcă: „Ne propunem să continuăm proiectul de teatru românesc pe ambele maluri ale Prutului”, interviu

„Omul din La Mancha” – celebrare pe scena FITO, interviu cu actorul Daniel Vulcu

Tragos – „un festival al iubirii de teatru”, interviu cu criticul de teatru Doru Mareș

Festivalul Tânăr de la Sibiu, interviu cu Adrian Tibu

Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași își onorează titlul de festival european, interviu cu Oltița Cîntec

Tudor Lucanu: „Îmi plac poveștile care să mă emoționeze mai întâi pe mine”, interviu

Liviu Timuș: „Teatrul a prins din nou viață, interviu

Festivalul Național de Teatru – în jurul scenei, cronică de teatru

La Teatrul „Nottara”, plăcerea lecturii continuă, cronică de teatru

Trupa Arcadia – două spectacole, două festivaluri, cronică de teatru

„Omul care mânca lumea” la Teatrul de Artă, cronică de teatru

George Albert Costea: „Un gen inedit deocamdată pentru Craiova”, interviu

Claudiu Goga: „«Dansând în noapte» este un spectacol care propune un stil”

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov – scenă a dramaturgiei contemporane, cronică de festival

Aplauze pentru Lena… la București, cronică de teatru

Trupa românească permanentă din Oradea a împlinit 60 de ani!, cronică de teatru

Lucian Vărșăndan: „Spectacolul «De fapt e frumos» aduce în prim-plan o realitate specifică oamenilor tineri, dar nu numai lor”, interviu

Alexandru Gherman: Proiecte de film și teatru, interviu

Trupa Osonó încheie anul 2015 cu două reprezentaţii la Sfântu Gheorghe, interviu cu actorul și regizorul Fazakas Misi

În căutarea… anului dispărut, cronică de teatru

Vlad Cristache: „Învăluite în umor, problemele grave capătă o valoare mult mai mare”, interviu

Teatrul „Nottara” deschide anul teatral cu un spectacol de Alexander Hausvater, reportaj

„Să fim atenți cum construim prezentul!”, cronică de teatru

Turneul Teatrului Național din Chișinău la București, cronică de teatru

Matei Vișniec: „Fiecare fapt divers are un fel de etaj metafizic”, interviu

Sânziana Stoican: „Caut locul și oamenii cu care să spunem ceva prin spectacolele noastre”, interviu

Teatrul Național din București – între Centenarul Dada și Anul Shakespeare

În retortele trăirii: „Respiră” la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, cronică de teatru

Teatru la Arhiepiscopia Râmnicului – interviu cu Doina Migleczi

Lucian Sabados: „Am adus întotdeauna la București spectacolele pe care le consider reprezentative”, interviu

Curajul de a-ţi asuma alteritatea: „Eu, Oblio” la Teatrul „Ţăndărică”cronică de teatru

În căutarea „Omului aproximativ”, cronică de teatru

Teatrul la Gala Premiilor Radio România Cultural

Debutul în teatru al regizorului Radu Jude, cronică de teatru

Concursul New Drama prinde contur scenic: „Umbre” la Teatrul Excelsior, cronică de teatru

Doru Mareș despre Festivalul Internațional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”, interviu

Laura Vlad: „Din dorința de schimbare, putem deveni avizi de putere”, interviu

Deschiderea Festivalului Internațional Shakespeare Craiova, 2016, reportaj

Agenda Festivalului Shakespeare (1) 

Agenda Festivalului Shakespeare (2) 

Agenda Festivalului Shakespeare (3) 

Agenda Festivalului Shakespeare (4)

La Teatrul Național din Timișoara – o stagiune sub semnul diversității

Ada Lupu: „Teatrul este cea mai bună formă de a intra repede în hainele timpului”, interviu

Trupa de teatru școlar NIL la 20 de ani de existență, interviu cu Lucian Vărșăndan

„Oameni obișnuiți” deschide seria premierelor de primăvară la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, interviu cu actrița Ofelia Popii

Sub zodie orădeană: Gala UNITER în 2016

Liceenii au dat… relief pasiunii pentru teatru, cronică de festival

Călin Mocanu: „Festivalul «Teatru, stradă și copil» – puncte forte pe harta culturală a Capitalei, interviu

Actorul Bálasz Attila despre Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, interviu

Mc Ranin: „Tema Festivalului «Babel» 2016 este corpul”, interviu

Sfârşit de partidă pentru un strălucit… început, cronică de teatru

Arhiva rubricii Cronică de festival – 6 cronici despre Festivalul Internațional de teatru de La Sibiu, ediția 2016

„Povestea alfabetului”, un dar la începutul vacanței, cronică de teatru radiofonic

Paul Chiribuță: „Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru de la Suceava, o mare sărbătoare a teatrului studențesc european”, interviu

O probă de maturitate: „Incendii” de Wajdi Mouawad, la „Bulandra”, cronică de teatru

Gáspárik Attila: „Într-un teatru național, valorile trebuie păstrate, dar regândite”, interviu

Startul festivalurilor autumnale se dă anul acesta la Timişoara

La Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște, Shakespeare – o continuă aventură spirituală, cronică de teatru

Miklós Bács: „La Gala HOP, aș vrea să văd actori care să-și clarifice poziția de artiști independenți, creativi”, interviu

„Teatrul și frica”, cronică de carte

Cazul „Nottara”: Final fericit pentru un nou început

UnTeatru. Povestea merge mai departe, cronică de festival

Simplitate și adâncime, cronică de teatru radiofonic

Chris Simion: „În teatrul independent, experiment înseamnă laborator”, interviu

„Călătorie dansantă” alături de Cosmin Manolescu

O celebrare marca UNDERCLOUD, cronică de festival

Arhiva Gala HOP

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea, 2016, interviu cu Victoria Balint

Poveste despre tatăl meu, cronică de teatru

Daniel Vulcu: Scena orădeană la o nouă întâlnire cu Victor Ioan Frunză, interviu

În căutarea autorului, la Întâlnirile Internaționale de la Cluj, cronică de festival

Viorica Samson Manea despre regizorul Aureliu Manea, interviu

Vlad Cristache: „«Suflete moarte» de Gogol, un roman de mare actualitate”, interviu

Citiți-ne, poftiți la teatru!

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava – anul 1, interviu cu Carmen Veronica Steiciuc

Dedicație cu dragoste: Miriam Răducanu, cronică de festival

Maria Zărnescu: „Un festival este un creuzet alchimic”, interviu

Regia românească, de la act de interpretare la practici colaborative, cronică de carte

Deschiderea primului teatru țigănesc din România, interviu cu Mario Grosu

Eliza Noemi Judeu: „Remodelarea trupei Teatrului «Bacovia» din Bacău este obiectivul meu major”, interviu

În oglinda sufletului, cronică de teatru

Liviu Timuș: „Tinerii actori, acești copii ai unui Dumnezeu mai sărac, trebuie ajutați”, interviu

Helmut Stürmer a primit Premiul „Vlad Mugur” la Festivalul „Interferențe”

Festivalul „Interferențe” a împlinit zece ani, interviu cu Tompa Gábor

Emil Boroghină despre Anul „Shakespeare – 400” în România, interviu

Bucurie și speranțe redeșteptate

Caruselul premierelor la Teatrul Național din Cluj-Napoca, interviu cu Ștefana Pop Curșeu

S-a născut un autor dramatic, reportaj

Anul 400. Shakespeare trăiește!

Centrul Independent Coregrafic LINOTIP lansează primele spectacole, interviu

Vlad Cristache: ”Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind este poate cel mai important text despre adolescență din dramaturgia universală, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Somnambulism» este o metaforă care se referă la o întreagă societate”, interviu

Adrian Roman: ”«Yen», un spectacol pe o temă provocatoare”, interviu

Controversa de la Valladolid… a ajuns la Timișoara, cronică de teatru

”Întâlniri la arlechin”, cronică de carte

O cronică a Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, în deschiderea celei de-a 95-a stagiuni, cronică de carte

Regizorul Mc Ranin despre spectacolul ”Mofturile lui nenea Iancu”, interviu

Alexandru Boureanu: ”În ultimul timp, repertoriul Teatrului Național «Marin Sorescu» din Craiova este bazat pe tineri regizori”, interviu

Doru Mareș despre noua ediție a Festivalului Internațional al Recitalurilor Dramatice ”Bacău Fest-Monodrame”, interviu

Lucian Vărșăndan: ”«Antigona» de Bertolt Brecht, un spectacol, sper, cu viață lungă”, interviu

Bacău Fest-Monodrame – un festival în evoluţie, cronică de festival

Codruța Popov: ”Identitatea, un subiect pe care istoria ne forțează să-l repunem în discuție”, interviu

Mc Ranin: ”Obligația unui om de cultură este de a crea un Babel al înțelegerii”, interviu

FITS 2017, cronici de festival

Ovidiu a fost omagiat în Festivalul Internațional de Teatru ”Miturile cetății”, cronică de festival

Showcase: Tineri regizori, cronică de festival

Doina Lupu despre Gala HOP 2017, interviu

”Eine Kleine Nacht Musik. O metaforă”, cronică de teatru

Fete/Băieți, cronică de teatru

Chris Simion: ”Festivalul «Undercloud» este o inițiativă de susținere și promovare a teatrului independent”, interviu

Să nu admitem!

Alexandru Colpacci: ”Mi-am pus foarte des întrebarea cum evoluează commedia dell’arte în timpul nostru”

Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea (FITO): Privire înainte, cronică de festival

Ștefana Pop-Curșeu despre expoziția ”Extremele cărții”, interviu

„Teatrul: intrigă și iubire”, cronică de carte

Matei Vișniec și chipurile lumii, cronică de festival

Bambi a venit la… Țăndărică, cronică de teatru

Eliza Noemi Judeu: ”M-a atras în primul rând tipul de limbaj abordat de Matei Vișniec în «Țara lui Gufi»”, interviu

Teatrul ”Nottara” – ”100 de ani împreună”, cronică de teatru

Ziua porților deschise la Teatrul de Artă din București

Festivalul Național de Teatru și lumea (artistică), cronică de festival

”Visul unei nopți de iarnă” – o nouă premieră la TVR, cronică de teatru tv

Radu Afrim revine pe scena de la Piatra Neamț, cronică de teatru

Gabi Popescu: ”Dorința mea legitimă este ca despre Teatrul Municipal «Ariel» să se vorbească în curând ca despre un teatru de artă”, interviu

”Împăratul muștelor”, un demers artistic binevenit la Teatrul ”Excelsior”, cronică de teatru

Caruselul vieții, cronică de teatru

Moștenirea lui Cristian Munteanu

Mc Ranin: ”Obiectivul meu este fericirea spectatorului și a artistului”, interviu

Alexandru Mâzgăreanu: ”«Tartuffe» în cheie modernă”, interviu

Moștenirea Löwendal

Doru Mareș despre festivalul ”Bacău Fest Monodrame” 2018, interviu

Scena.ro – la 10 ani de la înființare

Aplauze pentru Emil Boroghină, cronică de festival

Craiova în festival

O scenă de-o seară pentru eternitate

Un Hamlet din… Moldova, cronică de teatru

FITS 2018. Flash 1: Festivalieri, trecem granițele!, cronică de festival

FITS 2018. Flash 2: Actorii sibieni și teatrul kabuki, cronică de festival

FITS 2018. Flash 3: Ecouri, cronică de festival

Obișnuințe de spectator, cronică de festival

O stagiune sub semnul unui destin exemplar

Idei noi și forme noi la Teatrul ”Al. Davila” din Pitești, cronică de festival

O trecere, cronică de teatru

De ziua lui Brâncuși, cronică de teatru

logo revista teatrala radio

Vezi și: Arhiva rubricii Cronică de festival

Arhiva rubricii Cronica de teatru

costintuchilaCRONICA DE TEATRUarthur miller,cronică de teatru rtr,Vrajitoarele din Salem
Cronică de teatru de MARIANA CIOLAN Procesele intentate unor numeroși indivizi din Massachusets Bay, petrecute înainte de crearea statului american independent, între februarie 1692 și mai 1693, cele mai faimoase fiind cele din orașul Salem, reprezintă o realitate istorică ce dă seama de zvâcniri ale practicii inchizitoriale într-o vreme ce...